Dezvoltarea pieței microcreditelor în România: istoric și perspective
Microcreditele, ca și băncile, au un impact semnificativ asupra sectorului financiar și asupra economiei fiecărei țări. România nu este o excepție. Aici, IFM-urile au trecut prin multe etape de formare, dezvoltare, criză și redresare. Ca țară din fosta Uniune Sovietică, România s-a confruntat cu diferite provocări și evoluții. Acest articol discută etapele-cheie ale dezvoltării microcreditului în țară, starea sa actuală și perspectivele de creștere.
Apariția IFM-urilor în România: când și cum au apărut primele microcredite
La sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000, au fost înființate primele organizații de microfinanțare. Acest lucru s-a întâmplat în contextul prăbușirii URSS, când România a intrat într-o nouă eră de dezvoltare economică. În timpul acestei perioade dificile de tranziție, mulți oameni au rămas fără bani sau locuri de muncă, iar alfabetizarea financiară a rămas scăzută. Creditele bancare erau disponibile pentru puțini oameni în acea perioadă, astfel încât cea mai mare parte a populației a apelat la IFM-uri pentru bani până la salariu. În aceeași perioadă, organizații internaționale precum Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au început să introducă programe de microcreditare în România pentru a sprijini antreprenorii.
Faza de creștere a popularității IFM: mijlocul anilor 2000
La începutul anilor 2000, organizațiile de microfinanțare au început să se dezvolte activ și să câștige popularitate. În timp ce băncile au devenit mai accesibile în orașele mari, companiile de microcredite s-au concentrat asupra orașelor mici și a satelor izolate. Acest lucru a permis populației să primească împrumuturi mici pentru nevoile proprii sau pentru agricultură. Pentru antreprenori, companii mari precum Patria Credit și Express Finance au devenit o adevărată binefacere.
În 2007, când România a aderat la UE, companiile de microfinanțare au primit o nouă rundă de dezvoltare. Acestea au fost sprijinite de grupuri financiare importante din Europa și au reușit să reducă ratele dobânzilor. Cu toate acestea, clienții care foloseau deja împrumuturi cu condiții mai puțin favorabile au depus numeroase plângeri și, ca urmare, guvernul a legiferat un plafon al costului unui împrumut, al cărui procent nu putea fi depășit. Reglementarea IFM la nivel legislativ a făcut ca condițiile de creditare să fie transparente și echitabile din punct de vedere juridic.
Starea actuală a pieței microcreditelor în România
După ce au supraviețuit crizei din 2008, IFM-urile și-au revenit rapid. În prezent, atât companiile internaționale, cât și cele locale care împrumută fonduri sunt reprezentate pe piață. Merită remarcate câteva puncte care sunt indicatori-cheie ai pieței moderne a microcreditelor. Acestea caracterizează IFM-urile românești ca fiind companii progresiste care operează într-un cadru legal:
Digitalizarea - există o adoptare activă a tehnologiilor digitale în microcreditare. Multe IFM oferă aplicații online și aplicații mobile.
Accesul universal la credite. Întreprinderile își extind operațiunile în regiunile îndepărtate, astfel încât finanțarea să fie disponibilă pentru toți cetățenii țării.
Responsabilitate socială. Unele organizații organizează cursuri de educație financiară, astfel încât, în viitor, oamenii să aleagă companiile în mod competent, să gestioneze corect fondurile și să știe cum să planifice un buget.
Din ce în ce mai mulți oameni folosesc serviciile online pentru a solicita, primi și rambursa împrumuturi. Împrumuturile devin din ce în ce mai accesibile datorită reglementării de către stat. Nu numai locuitorii orașelor mari, ci și persoanele din mediul rural care nu pot merge la bancă pot obține bani.
Perspective de dezvoltare a pieței de microfinanțare în România
Datorită integrării în Uniunea Europeană, România a devenit o țară în curs de dezvoltare, cu o economie în creștere. Sprijinul UE nu s-a oprit și va lua amploare în viitor. Uniunea continuă să investească în dezvoltarea sectorului de microfinanțare din România. Programe precum EaSI oferă garanții pentru microcreditatori, ceea ce permite scăderea ratelor dobânzilor, făcându-le și mai accesibile și mai profitabile pentru debitori. Dar acestea nu sunt toate perspectivele așteptate în acest sector. Câteva alte aspecte importante merită menționate:
Digitalizarea universală - legată de faptul că din ce în ce mai mulți utilizatori dețin gadgeturi moderne, laptopuri și computere. Internetul este disponibil chiar și în cele mai îndepărtate colțuri ale țării. Prin urmare, IFM-urile creează site-uri web, aplicații mobile, de pe care este ușor nu numai să depui cereri, ci și să monitorizezi în myAlpari stadiul creditului și rambursarea acestuia.
Creșterea cererii de microcredite - acest lucru se datorează atât disponibilității serviciului, cât și termenilor și condițiilor acestuia. Acest lucru este valabil în special pentru microîntreprinzătorii care au nevoie de sume mici pentru a-și susține activitatea.
Creșterea concurenței - o creștere a numărului de IFM-uri va permite fiecăruia să aleagă condiții mai confortabile pentru sine. De asemenea, în lupta pentru client, companiile dezvoltă deja tot felul de bonusuri și extrageri.
Reglementare sporită - guvernul intenționează să înăsprească și mai mult activitățile organizațiilor de microfinanțare. Acest lucru este făcut pentru a proteja drepturile consumatorilor.
În general, România prezintă o dinamică pozitivă în dezvoltarea sectoarelor financiare și economice. Se preconizează că tehnologiile moderne vor fi integrate din ce în ce mai mult în fiecare sferă a afacerilor și a activității umane.
